Nu mai fusesem de mult in Sibiu. Dar este la fel cum mi-l aduceam aminte.
Linistitor. Vechimea se simte in potrivirea perfecta dintre forme, culori si obiectele pe care le intalnesti. Acolo pana si lucrurile noi se inteleg cu cele vechi. O terasa cu scaune de aluminiu nu arata ca in Herastrau. Marcajele albe pe piatra cubica arata mai bine ca marcajele albe pe asfalt nou nout.
O bicicleta rezemata de baza celui de al doilea turn ca inaltime din Transilvania arata mai bine decat intr-o reclama la biciclete. Turnul a fost construit in 200 ani si bicla in 15 minute pe o linie de asamblare automatizata..si totusi arata ca din aceeasi poveste.
Sau poate e de la mine? :D
