Vernisaj astazi "Life in plastic is fantastic"

Centrul Artelor Vizuale

Str Biserica Enei, nr 16 (langa Facultatea de Arhitectura)

Bucuresti, Romania

Life in plastic is fantastic este un proiect cu valente sociale si jurnalistico-documentarist

ice, care isi propune sa evidentieze un fenomen abordat insuficient, aproape invizibil, dar foarte raspandit si cu implicatii majore pe termen lung – prezenta plasticului in mediile naturale. Sub umbrela acestui concept sunt expuse 2 proiecte reprezentand 2 viziuni diferite dar tangentiale pe a...locuri.

LIFE IN PLASTIC IS FANTASTIC – proiectul foto al artistului Andrei Farcasanu expus in cadrul expozitiei reprezinta o interpretare simbolistica a unei posibile finalitati tragice a problemei ecologice a Deltei Dunarii. Proiectul face referire la problema deseurilor din plastic lasate in mediul inconjurator si efectul acestora pe termen lung asupra noastra.
Vorbeste despre pericolul exportarii obiceiurilor consumeriste in zonele care mai sunt inca salbatice, asa cum este Delta Dunarii. Vorbeste despre concertele organizate in delta, despre bere la pahar, despre barci puternice. Despre pescuitul industrial si turismul prost facut.Despre miile de specii de pasari, pesti, insecte si despre alte animale specifice doar deltei. Despre disparitia lor. Despre mostenirea stearpa pe care riscam sa o lasam. Despre astazi in Delta Dunarii.

http://andreifarcasanu.com

http://www.facebook.com/pages/Andrei-Farcasanu-Photo/151912918166606

…PLASTIC – proiectul artistului Doru Luchian investigheaza obiectul, ca vector al folosintei in acceptiunea generala si, care prin refolosinta, are capacitatea de a-si reconfigura resursa notionala, in sensul recodificarii. Aceasta recodificare, desi poate fi semnificativa sau chiar fundamentala din punct de vedere al folosintei sau a semnificatiei, este totusi una partiala, deoarece el (obiectul) isi pastreaza in structura sa intimă lanturile esentiale ale genotipului sau incipient.
Desi celebra butada a lui Lavoisier (Nimic nu se pierde, totul se transforma) poate sugera ca lucrurile devin entitati culturale alternative, obiectele se transforma de fapt in sisteme culturale hibride. Acesti hibrizi conserva marturiile transformarilor si existentelor succesive ale obiectului originar. Putem presupune chiar ca exista o lungime de unda specifica fiecarui obiect in functie de longevitatea si frecventa transformarilor in imaginarul colectiv. Aceasta lungime de unda fiind una culturala, este mai eficienta cu cat este mai lunga si rata de inlocuire a obiectului din sistemele mentalului colectiv este mai putin frecventa.